Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

sâmbătă, 12 martie 2011

Despărţire

                                                                               

Acum, când păşesc prin iarna plină de ceaţă
Strivind în stăfundu-mi un geamăt surd,
Câteva lacrimi mi se preling, încet pe faţă
Ca să-mi spele cu ele, sărutul tău prefăcut.

E pentru ultima dată, cand voarba ta doare!
Minciuna ta-i tristă acum, şi abia şoptit...
Încerci să mă strigi, în glas cu mirare,
De parcă nu-ţi vine a crede, că totul s-a sfarşit!

Multe reproşuri, şi-atâtea cuvinte-nşelătoare.
Dar poate că dintre noi... doar unul a iubit!
Privirea-mi este goală, a ta încă mai doare…
Şi toate parcă-s degeaba, în amurgul cernit.

În iarna ceţoasă, vei plange-n tine o vreme,
Cu aspre reproşuri, poate mă vei învrednici.
Şopti-vei alinturi, din toate trăirile foste...
Şi-n brăţele celeilalte, repede vei fugi.

Pentru tine, voi rămâne doar amintire,
Iar tu pentru mine, vei fi fost doar trecut.
Vom întoarce-amândoi o altă filă a vieţii,
Şi nicând nu ne vom mai privi ca la-nceput.

Îmi vor curge poate, câteva lacrimi pe faţă,
Ce-mi vor spăla buzele de dulcele-ţi sărut...

Şi-aşa voi uita, c-ai fost candva,iubirea mea,
Şi-odată, ţi-am dăruit trupul şi inima mea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu