Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

vineri, 25 februarie 2011

Sufletul meu…

                                                                  
În loc de suflet am o carte
Şi-n ea îmi port, trăind, iubirea,
Cu serveţele parfumate
Îmi sorb durerea şi privirea.

În loc de mână am o pană,
Cu ea, eu scriu, simţind cuvântul
Ce se hrăneşte dintr-o rană
Şi se ascultă doar cu gândul.

În loc de iris am acum un mal,
Spre care îmi stropesc privirea,
Şi unde mici, ce se prefac  în val…
Şi valuri mari, ce mi-au născut  iubirea.

În loc de frunte eu am acum, o floare
Şi albul ei s-a transformat în camp
El are acum şi miros dar şi culoare
Nu mai este doar un gand răzleţ, dezamăgit.

În loc de gol, eu am acum, prezentul
Ce împreună, cu dragoste-l clădim…
Pentru că împreună noi, îl scriem
În cartea sfantă a iubirii, cu sărutul.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)