Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

luni, 10 februarie 2014

Umbra din vis


Tu, îmi ești în vis şi-n gând,
Tu, îmi ești pretutindeni!
Îmi eşti o flacără fumegând,
Şi-o umbră ce mi te-asemeni.

O umbră rece într-un alb decor,
O amintire cu parfum ameţitor...
Ce-mi tulbură somnul adeseori...
Şi îmi mângâie trupul uneori.

Îmi alergi prin trup ca un fior…
Lăsând în mine fluturi să se zbată.
Croiești în mine sentimente de dor,
Din clipe dulci şi iubire adevărată.

Apoi o iei din nou ca la început…
Şi îmi împrăştii visul cu parfum.
Te strecori uşor, ca un priceput,
Şi-n zori dispari, precum un fum.


Versuri, Maria D.
Bucureşti, 02.02.2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu