Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

duminică, 1 septembrie 2013

Îţi mulţumesc!



În fiecare dimineaţă când mă scol,
Mă spăl, îmi pun în cană cafeaua
La aer afară o zbughesc repejor…
Ca să-mi beau în tihnă licoarea.

Iasomia lângă care-mi sorb cafeaua,        
Mă aşteaptă în fiecare dimineaţă!    
Soarele îmi dă bineţe când răsare..
Iar Tâmpa mă priveşte cu blândeţe.

E semn că începe iar o zi frumoasă,
În vara asta care-i foarte generoasă. 
Aşa-i aici la munte mai întotdeauna,
Aşa frumos ştie să-ntâmpine natura!

Se cade ca pentru darul ei Dumnezeiesc,
Şi  pentru tot ce-n vacanţă mi-a dăruit…
Se cade ca eu, tare mult să-i mulţumesc,
Căci sufletul cu drag, ea, mi l-a împodobit!

Versuri, Maria D.
Braşov, 20.08. 2013


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu