Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

joi, 3 aprilie 2014

Cânt de pasăre maiastră!


Pastrează-mă mereu în inima ta…
Cum păstrezi gingăşia ghioceilor!
Aşa vei putea să simţi primăvara,
Ce cântă despre naşterea iubirilor!

Îi vei simţi cântecul de drag şi dor,
Ce-i colorat în verde, alb şi albastru!
Cântec ce-ţi va umple sufletul gol,
Că-i pornit din glasu-i măiestru!

Cântec de jale, dor şi inimă albastră,
Despre iubirea ce-am purtat-o în noi.
În el este oglindită iubirea noastră,
Ce niciodată n-o vom aduce înapoi!

Versuri, Maria D.
Bucureşti 23.03.2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu