Dincolo...

Dincolo.... de acest ecran al monitorului, distant și rece, sunt suflete de oameni pe care-i întâlnim cu totul întâmplator : unii ne iubesc, alţii nu ! Alţii ne privesc, unii trec nepăsători pe lângă noi.Cei mai mulţi se uită, şi trec mai departe fără să citească înşiruirea de cuvinte, din care sufletul nostru este parte integrantă. Păcat ! Pentru că uneori, un simplu mesaj citit cu sufletul poate încânta, poate face să-ţi tresară inima, poate chiar să-ţi schimbe viaţa. Dincolo de toate acestea, de zbuciumul vieţii, de trăirile noastre interioare, cuvintele pot fi emoţionante, ziditoare de nesperate bucurii. Ele pot face să răsune acorduri în inima şi sufletul nostru. Cu toţii suntem suflete-trăitori în cuvinte şi imagini. Un Om la un capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi fierbinţi, iar inimile de-ncântare nebănuită. Altul ne poate aduce în suflete un licăr de bucurie prin simplul fapt că ne-a privit…şi ne-a citit mesajul, lăsându-şi amprenta paşilor lui, pe paginile noastre. De aceea trecătorule, te rog să ai mare grijă cum păşeşti, pentru că păşeşti peste sufletul meuşi n-aş vrea să mi-l striveşti.

duminică, 1 aprilie 2012

Îţi amintești de mine?


 
Sunt eu, prinţesa ta! Sufletul ascuns în palmă.
Sunt glasul inimii tale, din noaptea târzie…
Când, cu drag tu, mă-nvelești cu aripile iubirii,
Iar în  sufletul tău blând , îmi deschizi cărare.

Mă alinţi cu şoaptele tale, şi eu mă adâncesc,
În acea sclipire minunată a ochilor tăi vii, căprui…
…Sau poate-s verzi …uneori visători sau zglobii…
Când sufletele adorm îmbrăţişate, în nopţi târzii.

Cum aş  putea uita vreodată, fericirea ce mi-ai dat…
Sau acele clipe, când  tu, mă mângâiai neîncetat .
Cerul ne scaldă în praf de stele, ce ni se aşează pe vise,
Vise ,unde ne căutăm mereu, așteptând clipele promise..

Mă trezesc în şoapte de dor , tu…eşti lângă mine.
Iar vocea ta, mi-alungă neliniştea ca prin minune …
Apoi, te-așez de fiecare dată, pe-o margine de gând,
Ca să-mi inunzi întreg sufletul, iar eu, să nu mai plâng..

Doar tu-mi umpli, clipele de singurătate cu iubire…
Şi doar tu, aşa cum ştii, cu multă cu tandreţe.
Noaptea , din stele , cu răbdare , tu-mi faci colier.
Închid ochii şi te strâng între gene, eşti un mister…

Te sărut cu toata dragostea mea, cu multă dăruire,
Şi-ncerc întotdeauna să-ţi spun, cât mi-e de bine.
Apoi, râd cu poftă, plâng, iarăşi zâmbesc, atunci…
Când simt că totul în jurul meu,  emană... iubire !

Versuri M. D.
Bucureşti, 1 Aprilie, 2012
Publicat de la

2 comentarii:

  1. trandafirul-roz volumul doi3 aprilie 2012 la 08:36

    Sub cerul împodobit cu stele
    Vreau iubito să uităm de lume.
    Te sărut şoptindu-ţi al tău nume,
    Şi fi tu lumina vieţii mele.

    Din toate, toate pe tine te doresc
    Iubita mea cu ochi strălucitori,
    Ce noaptea ţi-i sărut de mii de ori,
    Ochi care mă cheamă, să iubesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Speranţa_20133 aprilie 2012 la 10:37

      Îţi doresc…

      Din salcâmi, adesea se scutură ploi de stele.
      Alteori, se scutură şi adieri de vii dorinţi.
      Iar din stele, se scutură ploi de aşteptări,
      Şi-atat de des, se scutură şi ploi de îndoieli.

      Din suflete, ni se scutură frumoase flori de salcâmi.
      Şi-adeseori, din ceruri, se scutură parfum de stele.
      Primavara aceasta, să-ţi aducă tot ce ţi-ai dorit,
      Iar gândul meu bun şi curat, mereu să-ţi fie alături!

      Din suflet, îţi dăruiesc un zâmbet, să-ţi aducă bucurie,
      Şi care, în clipele cele mai grele, să-ţi ţină companie.
      Pentru că zâmbetul unui prieten, este ca soarele:
      Îţi luminează drumul, şi-ţi încălzeşte sufletul !!!

      Versuri, M.D.
      Bucure;ti, 2 Aprilie, 2012

      Ștergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)