Dac-aş fi un anotimp… aş fi primăvara!
Să readuc totul la viaţă, să încălzesc muguri,
Să readuc totul la viaţă, să încălzesc muguri,
Şi inimile zgribulite, de răceala iernii.
Să înseninez cu raze de soare, ochii oamenilor.
Să înseninez cu raze de soare, ochii oamenilor.
Apoi, să mă contopesc cu privirile lor….
A tuturor îndrăgostiţilor, din parcuri.
Iar primăvara să intre adânc în ei,
Şi să simt din plin fericirea lor.
Dac-aş fi un fenomen… aş fi cu siguranţă vânt !
Să ating copacii, să susţin aripile păsărilor,
Şi să mângâi feţele oamenilor cu adierea mea.
Dac-aş fi un fenomen… aş fi cu siguranţă vânt !
Să ating copacii, să susţin aripile păsărilor,
Şi să mângâi feţele oamenilor cu adierea mea.
Ca sa aduc liniştea în sufletele lor.
Iar dac-aş fi un mic cuvânt… aş fi poezie!
Să mă creeze poeţii şi versurile lor,
Să mă creeze poeţii şi versurile lor,
Să-mi fie mădulare, care să descreţească,
Frunţile celor care le citesc şi le ascultă.
Dar nu sunt decât un om pe acest pământ,
Care încearcă să facă mereu acelaşi lucru.
Prin tot ceea ce este…şi prin ceea ce sunt,
Care încearcă să facă mereu acelaşi lucru.
Prin tot ceea ce este…şi prin ceea ce sunt,
Sunt doar un OM, pe acest sfânt Pământ!
Versuri, M.D.
Bucureşti, 14 Martie 2012
Da! Într-adevăr, ești un om, dar un om cu un suflet sensibil, receptiv la tot ce este legat de viață, de lupta ei....ești un om minunat!
RăspundețiȘtergereSi dumneavostra prin ceea ce exprimati atat cu sufletul cat si cu chipul, sunteti la fel de minunata si sensibila, si as indrazni sa spun, cu mult peste nivelul meu. Va multumesc ca sunteti in preajma mea, si va doresc tot binele din lume.
Ștergere