Şi-mi este teamă doar să mă trezesc ...
Căci printre clipele reale, n-am să te mai găsesc.
Flacări încinse-mi ard destinul, în marea..cea mare
În sufletul tău, aş vrea să-ncerc să mă sting.
Cum să iubeşti o veşnicie fără să poti, să o atingi?!!!
Mă înfioară aşteptarea ... E mult mai grea decât credeam.
Şi mă sfaşie o durere mută, ştiind că tu eşti departei.
În vis ne-am tot iubit o vreme, apoi zorii au venit…
Şi soarele cu-a lui minune, fără să vrea ne-a despărţit.
O dulce vis! Să iei cu tine parfumul meu şi să nu-l uiţi
Iar de dorul tău va fi prea mare de mine...
Şi-n gandurile tale, tu vei vrea să mă aduci,
Ascultă glasul vântului, din amurgul serii,
Şi-atunci din zări îndepartate ai să m-auzi.
Te simt în fiecare clipa tazie din noapte...
Şi chiar de noi… n-am fi dorit să ne- ntalnim...
Povestea noastră a fost scrisă .. .Of , Doamne !!!
Cât de mult noi doi ne-am fi dorit…
Şi ce puţin ne-am mai iubit !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu