Suntem plămădiţi din vise, din lacrimi zambitoare,
Şi din surasuri ce plang adesea…cu ochii-n soare…
Suntem un noian de particule strălucitoare,
De praf şi vant , frunze desprinse din petale de toamnă…
Suntem cenuşa răspandită-n vant, idei, ganduri năucitoare,
Şi fărame de suflete, cu-asemănari atat de izbitoare.
Suntem stele căzătoare, ce îşi sting lucirea în mare…
În marea visurilor…din care taşnim din nou,
Aidoma lavei dintr-un vulcan şi licărim strălucitor.
Viaţa e un cant, dus pe aripi de gand, spre culmi de răsărit…
Viaţa e un suflu diafan de aer, şi lumină…
Pe care apoi, îl tragi în piept cu o dorinţă nebună,
Pentru aţi stăvili nesaţul clipelor avide de trăiri…
Viaţa e o scanteie nestinsă de vant… e ca o briză,
Viaţa e un vis pe care-l trăim cu ochii deschişi,
Ca să fim siguri că nu este o plăsmuire…
A imaginaţiei noastre bizare!
Şi din surasuri ce plang adesea…cu ochii-n soare…
Suntem un noian de particule strălucitoare,
De praf şi vant , frunze desprinse din petale de toamnă…
Suntem cenuşa răspandită-n vant, idei, ganduri năucitoare,
Şi fărame de suflete, cu-asemănari atat de izbitoare.
Suntem stele căzătoare, ce îşi sting lucirea în mare…
În marea visurilor…din care taşnim din nou,
Aidoma lavei dintr-un vulcan şi licărim strălucitor.
Viaţa e un cant, dus pe aripi de gand, spre culmi de răsărit…
Viaţa e un suflu diafan de aer, şi lumină…
Pe care apoi, îl tragi în piept cu o dorinţă nebună,
Pentru aţi stăvili nesaţul clipelor avide de trăiri…
Viaţa e o scanteie nestinsă de vant… e ca o briză,
Viaţa e un vis pe care-l trăim cu ochii deschişi,
Ca să fim siguri că nu este o plăsmuire…
A imaginaţiei noastre bizare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu